07.12.2011

Moşii universului


Moş Nicolae mi-a plăcut întotdeauna mai mult ca Moş Crăciun. Poate pentru că era mai misterios, nu ştiam cum arată, pe unde şi de unde vine, cu ce, cum îl cheamă pe renul/animalul trăgător al vreunui mijloc de transport etc. Deci, mai puţin marketing cu variabile cunoscute şi general acceptate (haina şi căciulă roşu cu alb) şi cu o tolbă mai multă imaginaţie. Iar, în imaginaţia mea. moşu' avea aromă de portocale sau de mandarine în vremea când nu existau hypermarketuri şi oferte la kilogram sau plasă. Apoi, avea bucuria suprizei. Nelimitată, nemăsurabilă. Deşi era singura dimineaţă din an în care m-aş fi trezit cu drag devreme. Şi ce s-au mai schimbat lucrurile.
Bineînţeles, în timp, s-a dus faza cu ghetuţele, dar am rămas cu o oarecare nerăbdare care s-a transformat în aşteptarea a ceva mai mult decât în aşteptarea unor lucruri anume. Iar anul trecut moşu' a fost aşa darnic încât a lăsat universul să-mi ofere o reîntoarcere energizantă şi plină de lumină în ochi. Şi-n ochii mei, normal. Dădeam o pagină cu scris ca să văd pozele colorate de pe verso. Erau culorile sufletului meu. Aş vrea să reeditez senzaţia şi lumina, dar nu mai am pârghiile de-atunci. Probabil şi culorile s-au estompat.
Oricum, indiferent de încrederea în ei, moşii ăştia ar trebui să ne lase speranţe. De ce vrem noi. De ceva-ul de care ziceam. Care n-a apărut în bocanci în noaptea cu pricina, nici ieri toată ziua, dar pe care mă încăpăţânez să cred că-l aştept şi că vine.
Să lăsăm universul să ne ofere mici moşi în fiecare zi! Eu încă mă întreb dacă unele lucruri cu surprize incluse sunt de la el, de la univers, adică, prin moşii zilnici.

18 comentarii:

  1. adevarat ce zici, dar oricum traiam altfel aceste sarbatori cand credeam in Mos Nicolaie , respectiv Mos Craciun...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, totul era altfel. Dar eu vreau sa cred ca exista un mos al universului:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mie mi-a adus Mos Univers tocmai darurile pe care mi le doream cel mai mult. Sper sa vi le aduca si voua!
    Imaginea fetitei exprima candoarea si inocenta din fiecare dintre noi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Poza veche

    Sunt eu, fetiţa asta serioasă
    Ce stă pe-un scăuieş, cuminte,
    Strângând la piept, cu mâinile-amândouă
    Păpuşa nouă,
    De care încă-mi mai aduc aminte?
    (Avea rochiţă albă, de mătasă.)

    Mi-e milă de mânuţa ei,
    De trupul mic, şi firav, şi puţin:
    Mi-e milă ca de-un copilaş străin
    Ce-ar fi murit, demult, sub ochii mei...

    Pe vremea ceea nu mă cunoşteam, -
    Oglinzile erau aşa de nalte!
    O dată doar, în luciul unui geam
    Am bănuit o clipă chipul meu,
    Am prins în ochi surâsul celeilalte
    Şi n-am ştiu că-s eu.

    Dar într-o zi am coborât din cui
    O cadră-n care nu era nimic –
    Decât o fată cu priviri căprui.
    Ca un pisoi prostuţ şi mic,
    Am cercetat pieziş, cu frică,
    Vedenia stângace.
    Am râs: - Săraca, tare-i mititică!
    A râs şi ea. – Ai şi mata cercei?
    De ce nu vrei să vii oleacă-ncoace?...
    Dar mâna care-o căuta pe-a ei
    A pipăit zadarnic sticla, rama,
    Şi-nspăimântată am fugit la mama...

    Azi, din fetiţa aceea nu mai este
    Decât o poză ştearsă şi-o poveste.
    Cu ochii mari, cu cerceluşii din ureche,
    Mi-a adormit – păpuşa veche
    Pe scauieşul din grădină –
    În suflet, printre cioburi de lumină.

    Dar de Crăciun, când fulgi subţiri de fum
    Coboară linişte pe suflet şi pe drum,
    Când bate-n geamuri cea dintâi colindă, -
    Din întunericul uitat în mine
    Eu simt, încetişor, cum vine
    Fetiţa din oglindă,
    Cum îşi deschide ochii calzi şi vii
    Şi-mi cere iarăşi râs şi jucării.

    Din volumul „Poezii" 1939

    RăspundețiȘtergere
  5. Esti norocoasa;)
    E posibil ca multi sa piarda candoarea pe drum.
    Poezia avand ca autor pe?:D

    RăspundețiȘtergere
  6. Otilia Cazimir! Cand eram mai tanara am pornit intr-o expeditie, cu cineva drag, la un celebru fizician, pasionat exeget al operei lui Toparceanu si fascinat de iubirea dintre poet si Otilia.
    Imi plac poeziile ei de iarna.
    " Șșșș, maicuta gerului,
    Cu mânuța înghețată,
    Bate-n poarta cerului:
    "- Unde-s stelele de sus?"
    "- Iaca, nu-s!"

    RăspundețiȘtergere
  7. Aha, bun. Imi aminteste de scoala generala:) In context cu mosii, vine perfect.

    RăspundețiȘtergere
  8. Bine, Magda Isanos ar fi fost prea trista!:)

    RăspundețiȘtergere
  9. Magda Isanos, fie! E preferata mea!

    Magda Isanos - Vis Vegetal
    As vrea sa fiu copac
    Si-as vrea sa cresc langa fereastra
    ta.
    Te-as auzi,
    Si-n voie te-as privi intreaga zi
    M-as apuca si iarna
    sa-nfloresc,
    Ca sa te bucuri!
    Pasarile cele mai mandre-ar face
    cuib pe creanga mea,
    Iar noptile mi-ar da cercei de stele
    Pe care, ca pe
    frunze ti le-as da.
    Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
    M-as apleca
    usoara sa-ti sarut
    Când parul ce pe frunte ti-a cazut,
    Când buzele
    cu buze moi de flori
    Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
    Si foi de
    aur rosu prin odaie
    Cu-a ramurilor tanara putere
    Ti-as apara obloanele de
    ploaie.
    Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
    De primavara, când va fi si
    luna
    Va trece prin gradina o zana buna,
    Facandu-ma femeie sa
    fiu iara.
    Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
    Genunchiul ud de frunze si
    pamânt,
    Cu roua si cu luna pe obraz,
    Eu ti-as sari în casa si
    senina,
    Uitind de-atata vreme sa vorbesc,
    Cu cate-un cuib în fiecare
    mana,
    As incepe
    sa
    zambesc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Foarte sensibila postarea!Si emotionanta...
    Pentru mine,farmecul venirii lui Mos Nicolae consta in emotia asteptarii lui,nerabdatoare,oricat de neinsemnate ar fi darurile,gestul conteaza,asa cum spune legenda...cele cateva secunde cotrobaind prin cizmulitele din hol,cautand cu privirea ceva "de la Mosu'" in incaltarile frumos pregatite de seara de un suflet inocent...:)
    Sper sa ma fi facut inteleasa.Mai am de exersat un pic la transmiterea sentimentelor!E greu sa exprimi in cuvinte ceea ce simt.

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu am ramas placut surprinsa cand am vazut ca Mos Nicolae a fost darnic si placut anul acesta, si aproape de sufletul meu.
    Sunt convinsa ca Mosul se gandeste la tine si coace o metoda sa-ti aduca exact ceva-ul pe care-l astepti, pt. ca sunt convinsa ca ceva-ul tau nu e asa usor de procurat.

    RăspundețiȘtergere
  12. O fi bine ca Universu' sta in mosi si nu in babe? Mie Mos Craciun mi s-a parut intotdeauna Mos Goriot. El reprezinta pentru totdeauna,tipul avarului cronic, dar cu nuante puternic originale. Nu doreste sa stranga bani; dimpotriva, toti banii ii ofera sub forma de 'ceva', cu mare placere,cu Voluptate, copiilor sai.Atata dezumanizare de provenienta materiala devine ca este captivanta.Copiii sunt interesati doar de cadouri iar Mosul oscileaza de la dorinta la manie si regret. Ho-ho-ho!

    RăspundețiȘtergere
  13. La Fee, cu asta ai reusit s-o califici si la preferatele mele:)

    Anna, farmec sa fie. In daruri, cuvinte si univers:)

    Rox,amin.

    Cristian, cred ca universu' sta in noi, dar ne arata ca exista si prin mosi. Am senzatia ca imaginea n-ar fi asa magic-fermecata daca i-am inlocui cu babele. Babele vin cand e mai cald, deci primavara:)) Poate sufera de frig.
    Ho ho hi ho, originalitatea asta nu l-ar face, de fapt, un anti-Mos Goriot?

    RăspundețiȘtergere
  14. Aha, OK. voi reevalua si reconsidera atunci.

    RăspundețiȘtergere
  15. bine, puteti sa radeti, dar eu inca mai cred in Mosii astia ;)). si vorba aia, nu mai am de mult... 20 de ani :). frumoasa postare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lara, lucrurile devin reale pe masură ce noi credem în ele. Așa că de ce-am râde?:)

      Ștergere

Ai o părere şi-ai vrea s-o expui

Până acum au fost pe aici