Există duminici în care te întorci sleit, în cel mai bun sens pe care-l poate căpăta cuvântul. Pentru că ai dat tot și ai primit nesperat. Duminici în care te ciupești un pic de degetul mic părându-ți că ai trăit nu două zile pline, ci cinci.
Există weekenduri care te inspiră, te lovesc cu bine, îți repară aripile și forțele, alimentându-ți venele uscate cu soare proaspăt.
Există nopți senine în care îți vezi steaua (sau stelele :) și o observi (s)clipind pentru tine.
Există zile când se aliniază planetele cât să te bucuri de magia trio-ului perfect: oameni luminoși, locuri colorate și muzici de suflet(e zbuciumate). Zile cu pace, muuuultă pace într-o mare de agitație.
Există momente când, îmbrațișând un copac, primim cele mai simple și naturale răspunsuri.
Există zâmbete care vorbesc mai mult decât cuvintele studiate și există priviri care cântă.
Există weekenduri în care pozele mintale te emoționează mai mult și sunt mai clare decât orice raw-uri sau jpeg-uri ar fi înregistrat aparatul foto. Pixelii din ele sunt ocupați de energii nebănuite, fiecare ascunzând o cantitate de informație transformată în bucurie. Bucuria.
Există cuvinte care pot cuprinde mulțumiri și recunoștință, dar uneori nu sunt suficiente.
Pe o rază străpungând un nor spre apus, soarele mi-a zâmbit ieri. Știe el ceva.
