30.01.2013

2012 mulțumiri și 2013 la borcan



2013 a început furtunos, 2012 s-a terminat prea repede.
N-am apucat să-mi fac rezumatele în cap, cu atât mai puţin să le trec pe aici. Deja am stabilit cu mine că nu voi mai încerca listuţe cu ce-mi doresc eu mie în anul care-mi vine, ştiind în mod clar că-l vreau doar cel mai bestial cu putinţă, cel mai voluptuos de până în prezent. 2012 aşa a fost.
E cam târziu acum, dar încă-i început de an, măcar cât suntem în ianuarie, aşa că vreau să-ncerc un exerciţiu de recunoştinţă. Tocmai pentru cât de minunat a fost 2012, am nişte mulţumiri de enumerat şi de acordat. Apoi, îți propun şi ție ceva:)
 Deci, am de mulţumit:
- celor care mi-au adus zâmbete şi m-au făcut să râd;
- celor care au urcat cu mine, dar şi celor ce s-au încumetat să coboare. Aici mai e o categorie specială a celor ce au reuşit să se trezească devreme în căutarea celor mai cele răsarituri. Sau a celor care au fost acolo la apus.
- celor care m-au dus în locuri prea bestiale sau care m-au însoţit acolo. Oameni cu idei bune şi fără frici de întuneric, ploaie, pustietate, furtuni, urşi ş.a.m.d. ;
- celor cu care am cântat, care mi-au cântat, care m-au încântat;
- celor care au spus „nu”, pentru că au lăsat loc altora să spuna „da”. Sau doar „hai”;
- celor ce au spus „pa”, fiindcă i-au încurajat pe alţii să spună „salut”;
- celor care au tăcut, pentru că, o vreme, tăcerea e binecuvântată şi binecuvântătoare. Iar apoi au avut alţii curajul de a vorbi;
- celor care au privit spre acelaşi punct şi au văzut la fel ca mine. Fiindcă oamenii ăştia sunt rari;
- celor care au ţinut cont de ceea ce le-am spus şi care au pus întrebări suplimentare;
- celor care m-au pus pe gânduri, cu toate că reuşesc şi singură;
- celor care m-au învăţat să preţuiesc mai mult oamenii sinceri şi să-i caut mereu doar pe cei buni, indiferent ce altele le lipsesc. Cu toate că anul trecut lecţia în speţă a durut al dracului şi mereu am făcut vânătăi în drumul până la oamenii buni şi sinceri;
- celor care mi-au dat palme spre a realiza doza de naivitate cu care priveam lumea;
- celor care m-au sunat din senin să vadă ce mai fac, nu pentru că aveau nevoie de ceva din mine sau de la mine. Ori mi-au trimis sms, mail, din astea;
- celor pe care i-am cunoscut în 2012 şi cu care m-am revăzut cel puţin o dată şi nu întâmplător. Puţini, foarte puţini, dar există.
- celor care au putut să-mi înţeleagă tăcerea şi n-au insistat s-o rupă;
- celor care mi-au dat MUZICA;
- celor care mi-au răsturnat universul. Pentru că, după ce l-am pus cu greu pe coordonatele inițiale, era scăpat de mult balast.

E posibil să se întrepătrundă categoriile, iar cei câțiva cărora le mulțumesc în fond să se regăsească la mai multe liniuţe. Oricum, mai am nişte mulţumiri imense pentru  doi oameni care au fost în jur mai-mereu, iar aici tot anul. Probabil că nu le-am spus-o, dar le sunt recunoscătoare pentru oxigenul furnizat în toxicul cotidian.
Acum, îți doresc la fel ca şi mie: un 2013 cel mai cel, de 2013 ori mai bun ca 2012. Ca să realizez cât de bun a fost, eu l-am pus la borcan. Reţeta e următoarea: se ia un borcan şi se inserează în el un bileţel cu ceva simpatic ce ți s-a întamplat. Cât de des vrei, cu oricâte cuvinte în descriere poți. Mai multe bileţele, mai multe şanse la surâs pe 31 decembrie când se deschide conserva. Al meu are deja mai multe decât aş fi crezut. Am senzaţia că 31 decembrie 2013 va fi o zi extrem de fericită, realizând câte lucruri mărunte sau nu, dar drăguţe mi s-au întâmplat. Şi sigur nu mi-aş fi putut aminti de toate dacă nu le-aş consemna. Bineînţeles, se poate folosi un carneţel sau alt suport în loc de borcan. Asta e sugestia mea. Şi, recunosc, nu sunt originală, m-am inspirit de undeva. Oricum, eu îl văd ca pe un exerciţiu bun pentru a fi recunoscători universului. Prea vrem totul de-a gata şi nu doar că uităm să ne bucurăm, dar uităm şi să apreciem sau să mulţumim. Deci, ce zici? Îl mai baga cineva pe 2013 la borcan?

Keep smiling and keep being grateful!

8 comentarii:

  1. Eu iti multumesc tie!
    Tu mi-ai fost alaturi in tot acest timp!
    Am sa pun si eu la borcan o esenta rara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eh, na. Pune-mă și pe mine la borcan:)

      Ștergere
  2. Eu :) desi l-am pierdut pe drum pe ianuarie. Un exercitiu foarte bun, deseori uitam de micile momente magice, care in amintirea noastra raman umbrite de pseudo-evenimentele-importante.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-ai pierdut nimic. Ianuarie e recent, deci poți încă să-i scrii bucuriile. Pe ce fel de foi vrei tu.
      Clar, uităm ca fraierii, iar pseudo e plasat foarte bine acolo ;)
      Mă bucur că faci și tu conserve.

      Ștergere
  3. ador cum scrii :).ma bucur ca ELMC m-a ajutat sa te cuonsc mai indeaproape. o originala! :) te pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dee, traiesti:D Ma bucur! pentru asta si pentru ca mi-ai scris. Nu stiam ca stai pe-aproape;;)

      Ștergere
  4. Eu o sa las la murat greselile, sa nu mai uit lectiile pe care refuz sa le invat si pe care parca le repet in ambitia fericirii mele. Si zau ca de mi-as putea asuma niste concluzii sanatoase, 31 dec 2013 va fi super fericit, dincolo de tristetile si miorlaielile actuale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cică viața ne da testul tot mereu, până-l trecem:) Așa că-ți urez succes. 31 decembrie va fi cum vrem noi să fie. Cred. Sau hai să-l facem. Eu garantez cu borcanul.

      Ștergere

Ai o părere şi-ai vrea s-o expui

Până acum au fost pe aici